Raportul Comisiei Europene privind competitivitatea industriei romanesti

In ultima vreme atat oamenii de afaceri din Romania cat si cetătenii tării au fost contrariati de stirile referitoare atat la cresterea economică cat si la intrarea Romaniei in “recesiune tehnică”. In timp ce politicienii romani afirmau că totul merge bine, la finalul lunii august Eurostat reconfirma faptul că economia românească a scăzut în trimestrul II cu 1% faţă de trimestrul I din 2014 (cea mai mare scădere economică dintre toate statele membre UE).

Pentru multi această stire a fost o surpriză, dar nu ar fi trebuit să fie deloc asa. Comisia Europeană este preocupată de performantele economiilor tărilor membre si tocmai de aceea monitorizează si face recomandări care au ca scop îmbunătățirea competitivității economiilor. Pe site-ul Comisiei Europene apar periodic rapoarte privind progresele făcute de către statele membre in ceea ce priveste cresterea competitivitatii.

Ultimul raport publicat oferă un tablou de bord actualizat in ceea ce priveste performanța industrială si evaluează performanțele industriale ale statelor membre în patru domenii-cheie, și anume: investiții și accesul la finanțare; inovare și competențe; energie, materii prime și sustenabilitate; și accesul la piețe, infrastructură și servicii.

Raportul clasifică statele membre în patru grupe:

- tări puternic dezvoltate cu un nivel ridicat de crestere a competitivității (Olanda, Germania, Danemarca și Irlanda).

- tări puternic dezvoltate care stagnează sau înregistreaza o  scădere a competitivității (Belgia, Marea Britanie, Austria, Franța, Italia, Luxemburg, Suedia și Finlanda).

- tări cu o economie „modestă” dar care au inregistrat o  îmbunătățire a competitivității (Estonia, Lituania, Spania, Letonia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Grecia).

- tări cu o economie „modestă” care au inregistrat o stagnare sau scădere a competitivității (Slovenia, Bulgaria, Croația, Malta și Cipru).

La prima vedere nu stăm foarte rău căci nu suntem in ultima grupă. Analizand insă raportul referitor la Romania se poate spune că situatia e alarmantă.

Deși producția industrială are o pondere importantă in PIB si ea a crescut pe parcursul anilor de criză (reprezentând 75% din total exporturi), rezultatele din perioada 2009 – 2013 nu au fost pe măsura asteptărilor din cauza unei lipse de strategie in ceea ce priveste dezvoltarea industrială.

Producția industrială este în prezent principalul motor al exporturilor, dar contribuția sa la creșterea economică este, totuși diminuată de o productivitate scăzută și o lipsă de competitivitate.

Potrivit analizelor efectuate de expertii Comisiei Europene lipsa de competitivitate se datorează mai multor factori, dintre care cei mai importanti ar fi:

Accesul la finanțare și investiții

- România se situează pe locul 22 din 28 de țări în ceea ce priveste accesul la finanțare (index - 10 puncte procentuale sub media UE). Rata medie a dobânzii pentru împrumuturi de până la și inclusiv 1 milion de euro este a doua cea mai mare din UE. Costul de credit pentru întreprinderile mici (pentru împrumuturile sub 1 milion de euro), este cu aproximativ 17% mai mare decât pentru firmele mai mari.

- Cu toate că există unele programe care oferă suport pentru companiile private interesate să se dezvolte aceste programe nu produc rezultatele asteptate deoarece sunt gestionate ineficient.

- Piața de capital de risc din România este cronic subdezvoltată, iar nivelul scăzut al investițiilor în noi afaceri împiedică creșterea întreprinderilor inovatoare. Investițiile de capital de risc au fost în declin constant din 2007, în scădere cu aproape 74% între 2007 și 2012. În 2012 România a fost a patra cea mai slabă performeră din toate statele membre în ceea ce privește totalul investițiilor de capital de risc.

Inovație și competențe

- România se află cu mult în urma altor state membre ale UE, inclusiv țările vecine, în ceea ce privește nivelul de resurse alocate pentru cercetare și dezvoltare (R & D). Cheltuielile întreprinderilor pentru R & D au reprezentat cca. 0,19% din PIB în 2012 (aproape cu 86% mai puțin decât media UE – ceea ce plasează România pe locul 26 din cele 28 de state membre).

- România este tara cu cele mai slabe rezultate din UE în ceea ce privește proporția de IMM-uri care introduc produse sau procese inovative (aproape 65% mai puțin decât media UE).

- România suferă de un deficit de competențe, în special în sectorul de producție. In plus exista neconcordanțe intre competențele existente ale populatiei active si cererea de pe piata fortei de muncă. Numărul de absolvenți de matematică, științe și tehnologie este mai mare decât media UE (ca procent din populație), dar rata ocupării forței de muncă cu aceste competente este printre cele mai scăzute din UE.

- Nivelul de pregătire antreprenorială a elevilor si studentilor este extrem de scăzut, iar educația antreprenorială este insuficient promovată.

Energie, materii prime și sustenabilitate

- România are a patra cea mai mare economie consumatoare de energie în Uniunea Europeană (cu o intensitate a consumului de energie de peste două ori media UE). Acest lucru se datorează în principal dimensiunii industriei prelucrătoare în raport cu economia în ansamblu și a proporției ridicate a industriilor mari consumatoare de energie.

Accesul la piețe, infrastructură și servicii

- Accesul IMM-urilor românești la piețe este afectat de o serie de factori non-cost care contribuie la o profitabilitate scăzută.

- Costurile de export din România sunt pe locul 2 ca mărime in UE. Aproape 30% din aceste costuri sunt legate de pregătirea documentelor.

Infrastructura
- Infrastructura de transport din România este subdezvoltată, iar țara nu dispune de un plan pe termen lung care să acopere toate modalitatile de transport.

Administrația publică și mediul de afaceri

- În ceea ce privește eficiența guvernului în ansamblu, indicele Băncii Mondiale plasează România ca cel mai slab performer din toate statele membre ale UE.

- România se situează pe ante-penultima pozitie in ceea ce priveste adoptarea serviciilor de e-guvernare de către persoanele fizice din toate țările UE și pe ultimul loc dacă ne referim la întreprinderi.

Mediul de afaceri

România este una dintre cele cinci state membre care și-au îndeplinit obiectivele „Small Business Act” din punct de vedere al timpului necesar și a costurilor de înființare a unei companii. Cu toate acestea, mediul de afaceri greoi continuă să împiedice dezvoltarea firmelor.

- România are performanțe slabe în comparație cu alte țari privind ușurința de a face afaceri, inclusiv în comparație cu țările vecine. Proceduri complexe sunt încă în vigoare pentru obținerea avizelor si racordului de energie electrică (locul 174 din 189 de țări), obținerea permiselor de construcție (locul 136), plata taxelor (locul 134) și soluționarea insolvenței (locul al 99-lea).

- Calitatea cadrului legislativ referitor la afaceri, în special transparența și predictibilitatea acestuia, rămân probleme majore.

Cu alte cuvinte in Romania incă există numeroase cauze care impiedică dezvoltarea afacerilor conform asteptărilor si ca atare sansele ca economia să “duduie” sunt mici.